Oamenii care păstrează secretele încredinţate de alţii sunt mai nefericiţi şi mai nesănătoşi decât cei care nu ţin nimic pentru ei şi dau veste lumii întregi.

Se pare că nu contează cât de încredere poţi fi, pentru că omul este construit să spună tot ce află, în măsura în care corpul îl răsplăteşte pentru aceste dezvăluiri, potrivit unui studiu.

Mai multe cercetări au fost realizate în decursul ultimilor trei decenii din care s-a aflat că persoanele de încredere, care vor păstra secretele încredinţate, vor suferi probleme psihologice care se vor transforma chiar în afecţiuni fizice. Toate acestea dispar în momentul în care secretul este împărtăşit şi altora, relevă studiile.

Una dintre cercetări aparţine profesorului Tom Frijns şi a fost realizată în 2009 cu ajutorul a 278 de adolescenţi. „International Journal of Behavioral Development”, care a publicat studiul, relata despre experienţele de depresie, singurătate şi autocontrol slab ale celor care păstrau pentru ei înşişi secretele.

Când Frijns a reevaluat tinerii, cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani, a descoperit că subiecţii care au dezvăluit secretele se simţeau mai bine din punct de vedere psihic şi moral, în timp ce adolescenţii care şi-au ţinut cuvântul au dezvoltat probleme psihosociale.

Păstrarea propriilor secrete, dar şi ale celorlalţi, afectează nu doar starea mentală, cât şi cea fizică.

Într-un studiu publicat în 1999, „Revealing Personal Secrets”, profesoara de psihologie Anita Kelly de la Universitatea Notre Dame a descoperit că subiecţii care păstrează subiecte suferă mai des de migrene, greaţă şi dureri de spate.

„Oamenii secretoşi au tendinţa să fie şi mai bolnăvicioşi. Nu cred că exagerez când spun că acest tip de comportament poate deveni simptomatic la nivel biologic”, a adăugat ea.

James Pennebraker, un psiholog de la Universitatea din Texas, a a