Clujenii sunt invitaţi de Ziua Naţională a României la o serie de manifestări culturale organizate la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu înființat în Transilvania după realizarea României Mari.

Astfel, duminică, 1 decembrie, la ora 14.30 va avea loc dezvelirea plăcii comemorative dedicate procesului memorandiştilor.

Desfăşurat în sala Reduta, între 7 şi 25 mai 1894, Procesul Memorandiștilor s-a încheiat cu condamnarea la îndelungate perioade de detenţie a principalilor autori şi promotori ai Memorandului românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria, depus la Curtea Imperială de la Viena în anul 1892, de către reprezentanţii naţiunii române. Procesul memorandiştilor din anul 1894 a reprezentat momentul culminant al luptei pentru democratizarea societății transilvănene de la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind receptat ca atare de întreaga presă democratică europeană. În cadrul acestui proces, fruntaşul politic transilvănean dr. Ioan Raţiu a rostit istoricele cuvinte: „Existenţa unui popor nu se discută, se afirmă!".

În anul 1992, pe faţada clădirii Muzeului Etnografic al Transilvaniei a fost amplasată o plăcuţă comemorativă din bronz, de mici dimensiuni, care a fost sustrasă de autori necunoscuţi în noaptea de 24/25 martie 2013. Noua placă comemorativă, realizată de asemenea din bronz, are dimensiunile de 100 x 80 cm şi un text de 100 de cuvinte.

Începând cu ora 15, clujenii vor putea asista la spectacolul "Vin lăturenii din Monor", cu participarea Ansamblul folcloric Baltagul, cât şi la lansarea cărţii „Lăturenii din Monor", autor Simion Cismaș, ediție îngrijită de Emilia Cismaș.

Cartea Lăturenii din Monor este o descriere a unui obicei care părea a fi, la un moment dat, pe cale de a dispare în negura uitării. Realizată de Simion Cismaș din Monor, descrierea este marcată de o cursivitate remarcabilă dată de cunoaşterea î