Despre transport pe cablu la Câmpulung Moldovenesc se vorbea încă de pe vremea lui Nicu Ceauşescu, baza acesteia urmând să fie în fostul Complex BTT, iar punctul final pe pârtia Runc, unde se organizau „Serbările zăpezii”, un eveniment important în viaţa „staţiunii turistice de interes naţional”, cum este numit în limbaj turistic oraşul din Ţara Câmpulungului. Am pus ghilimele, căci numai între ghilimele oraşul este şi staţiune. Cu o economie practic desfiinţată, marile întreprinderi – IPEG, încălţăminte, filatură, mobilă, prelucrarea laptelui – dispărând sau reducându-şi drastic activitatea, Câmpulungul şi-a înmulţit considerabil şomerii, astfel că orice loc de muncă creat acolo este o salvare pentru o întreagă familie. Reîntorcându-ne la transportul pe cablu şi la schiul pe care acesta l-ar deservi, lansarea proiectului amenajării pârtiilor care ar lega oraşul de Rarău a fost o adevărată „bombă de speranţă”. Gheorghe Raţu îşi aminteşte de o discuţie de acum 6-7 ani cu autorităţi ale oraşului, care-l asigurau că, în cadrul Programului naţional „Schi în România”, lansat sub guvernarea liberală, Câmpulungul se află în cărţi. Informaţia acesta l-a determinat pe întreprinzător să investească masiv în „locuri de cazare”, vitale pentru un oraş ce urma să primească mii de turişti interesaţi de schi.

Deşi s-a schimbat guvernul, programul a rămas în picioare, astfel că în 2009, noul guvern aprobă proiectul primăriei, care prevedea amenajarea pe Pârâul Alb a două pârtii de schi cu punct final pe trupul intravilan de pe Rarău aparţinând primăriei, transportul fiind asigurat de o telegondolă TG8. Se adaugă o instalaţie de înzăpezit artificial, maşini de bătut zăpada şi o instalaţie de iluminat nocturn. În peisajul pârtiilor de schi din România, cea de la Câmpulung se individualiza printr-un domeniu schiabil de 4,5 km, cu o diferenţă de nivel de 800 m, cu o pantă med