Sunt oameni care se îngrozesc, fug fiindcă, zic ei, au văzut gândaci. Scena se repetă şi ceva profund este în neregulă. Nu reacţiile lor temătoare în faţa insectelor dezagreabile, ci scurtcircuitul provine de la faptul că nu există gândacii pe care ei se vaită că îi văd. Medicii numesc acest fenomen halucinaţie, care e semn de boală. Toţi oamenii au percepţii. Primesc informaţii din mediu prin analizatori, adică prin ochi, prin urechi, prin analizatori tactili (pielea), gustativi din gură, prin nas. Există şi analizatori mai complicaţi ce dau informaţii din interiorul fiinţei noastre. De exemplu: unii văd paharul pe masă cu ochii, simt mirosul lichidului din pahar cu nasul, gustul îl percep cu limba şi cu gura şi toate aceste informaţii se duc la creier. Într-o halucinaţie toate aceste percepţii se duc la creier, dar neregula provine de la faptul că obiectul percepţiei nu există. Iluzia este deosebită de halucinaţie pentru că obiectul există, dar mecanismele spre creier sunt perturbate. Există oameni care aud o melodie care nu există sau aud voci care nu sunt în realitate. Unii simt gusturi ciudate şi se sperie că sunt otrăviţi. Există halucinaţii şi, totuşi, omul nu e bolnav. Ele se întâmplă când trecem de la somn la starea de trezie sau de la veghe la somn. Halucinaţii apar şi la omul normal în condiţii de intoxicaţii cu droguri, după cum halucinaţii apar şi la beţivi. Există halucinaţii cu critică. Dar există şi halucinaţii în bolile psihice majore precum în schizofrenie. Bolnavul cu halucinaţii vizuale nu are boli la ochi şi nici la căile de transmisie spre creier.

Sunt oameni care se îngrozesc, fug fiindcă, zic ei, au văzut gândaci. Scena se repetă şi ceva profund este în neregulă. Nu reacţiile lor temătoare în faţa insectelor dezagreabile, ci scurtcircuitul provine de la faptul că nu există gândacii pe care ei se vaită că îi văd. Medicii numesc aces