În spaţiu, la Polul Nord sau deasupra unui vulcan: parcursul torţei olimpice pentru JO de iarnă de la Soci este de o imaginaţie fără limite, care costă mult şi atrage comentarii ironice pe reţelele de socializare.

După ce a făcut o escală în Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi o ieşire istorică în spaţiu, la începutul lunii noiembrie, purtată de doi cosmonauţi ruşi, flacăra olimpică a coborât, sâmbătă, în lacul Baikal, cel mai adânc din lume.

Trei persoane îmbrăcate în combinezoane speciale pentru a se proteja de frig au trecut torţa din mână în mână în apă, la o adâncime de 13 metri. Aceasta a fost o nouă etapă insolită a celui mai lung parcurs din istorie al torţei olimpice (65.000 de kilometri), care a înregistrat şi mici inconveniente. De la startul parcursului în Rusia, în 7 octombrie, la Moscova, torţele olimpice s-au stins "cel puţin de 44 de ori", susţine jurnalista Iulia Latinina, de la un post de radio din Moscova.

Însă în etapa de la Polul Nord, flacăra nu s-a stins pe parcursul călătoriei de 2.583 de kilometri în condiţii de vânt extrem de violent.

Unii internauţi şi-au pus întrebări cu privire la calitatea celor 16.000 de torţe livrate de o firmă rusă în urma unui contract de aproximativ 5 milioane de euro. Acestor cheltuieli li se adaugă însă şi costul impresionantului dispozitiv desfăşurat pentru evitarea oricărui incident pe parcurs. Peste 22.000 de persoane şi 2.200 de vehicule au fost mobilizate pentru securitatea ştafetei ce parcurge 2.900 de localităţi din Rusia, până la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, din 7 februarie 2014. În segmentul aerian al ştafetei, flacăra a parcurs 25.455 de kilometri în 19 zile, de la Sankt Petersburg până la Vladivostok, în Extremul Orient rus.În această regiune, torţa olimpică a survolat cel mai înalt vulcan din peninsula Kamceatka (2.741 metri altitudine), după care a par