Vad ca descinderea la Bucuresti a premierului chinez este privita de multa lume ca o sansa exceptionala pentru Romania, ceea ce poate fi adevarat. Dar observ cum, concomitent, mai dam si cate o smetie UE, cam egoista si aroganta in ultima vreme. Ne ploconim dupa investiile chinezilor - pardon, le tratam cu profesionalism.

E drept ca nu ne strica. Sunt bani multi si noi n-am mai vazut demult picior de investitor. Dar daca tot am ajuns cu nivelul investitiilor straine la nivelul lui 1995, mai bine ne-am intreba de ce ne prefera rusii si chinezii, iar occidentali fug de noi cat pot. Poate pentru ca rusii si chinezii nu dau doi bani pe standardele arogante ale UE, privind statul de drept, justitia, anticoruptia si alte plictiseli din acestea. Nu luam fonduri europene pentru ca sunt bani care trebuie justificati? Lasa ca vin chinezii si ne rezolva!

In schimb vad ca posibilitatea strainilor de a cumpara teren in Romania de la 1 ianuaire 2014 a ajuns o sperietoare. Valeu, iar ne vindem tara! Vor veni hoarde de straini cu tescherele pline de banii capitalisti murdari si vor lua pe nimic pamantul tarisoarei tot mai socialiste.

Si sa fie asa, pamantul nu poate fi luat plasa cu plasa si mutat peste granita. Cumpara strainii? Foarte bine, important este ce fac cu el mai departe. Pentru ca realitatea agriculturii noastre este deocamdata foarte putin vesela: proprietate faramitata, productie de subzistenta, productivitate foarte scazuta, tehnologizare minima, mult pamant lasat parloaga in satele depopulate de tineri.

Nu vad ce ar fi rau ca si in aceasta zona investitii straine masive sa relanseze un domeniu care aduce in PIB un procent mult sub potentialul sau.

Pe de alta parte, spaima aceasta dovedeste o doza destul de mare provincialism si o proasta intelegere a regulilor comunitare. Trebuie sa si acordam drepturile car