Ciudat cum grevele generale, anunţate în repetate rânduri, reuşesc aproape de fiecare dată să se transforme într-un “fâs”. Fie că este vorba de sistemul de învăţămînt, fie că e vorba de cel sanitar. Sau, poate, era ceva de aşteptat? După o vară plină de frământări, se reuşeşte formarea unor coaliţii, se conturează o listă de revendicări şi se bifează primele acţiuni de protest, totul se dezumflă pe ultima sută de metri, iar pasul decisiv nu mai sunt dispuşi să îl facă toţi. De pildă, medicii au revenit asupra deciziei de a-şi da demisiile în blocdacă revendicările nu vor fi soluţionate. În teritoriu, sindicatele au constatat că nu în toate unităţile spitaliceşti poate fi declanşată o grevă generală. Nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru o astfel de acţiune. Numeroasele negocieri au eşuat, pichetările sau marşul de protest nu au avut niciun ecou, ba mai mult, decidenţii din Sănătate sunt convinşi că o grevă generală în sistem nu ar putea avea loc. Zilele trecute, însuşi ministrul atrăgea atenţia asupra faptului că o astfel de acţiune a cadrelor medicale ar fi cam ilegală. Iar în tot acest timp, sistemul se îmbolnăveşte pe zi ce trece. Deja mulţi rezidenţi aleg specializarea în alte state pentru simplul motiv că acolo primesc chiar până la 2.000 de euro lunar, în timp ce în România, veniturile acestora sunt de aproximativ 1.000 de lei. De asemenea, proiectele privind reformarea sistemului medical românesc se află încă în dezbatere, în timp ce medici şi asistenţi experimentaţi aleg ofertele primite de peste hotare. Însă nu doar sistemul medical este “în fierbere”, ci şi cel de învăţământ, unde, la fel finanţarea necorespunzătoare s-a transformat într-o veşnică nemulţumire. Şi aici scenariul pare unul asemănător. Negocieri eşuate şi acţiuni revendicative fără ecou, iar sindicaliştii din învăţământ nu par să ajungă la o înţelegere. Boicotează sau nu anul şcolar. S-