La intrarea unui mic restaurant chinezesc din sudul Germaniei, atarna un lampion rosu. Numele inscris pe cutia postala a restaurantului e Mao Tse Tung. Asa il chema si pe idolul politic al Chinei secolului XX. Pe atunci, restul lumii se temea de asaltul lampioanelor rosii. Acum, lucrurile s-au schimbat, caci banii chinezilor sunt doriti peste tot. In pragul primei vizite, dupa aproape doua decenii, a unui premier chinez in Romania, lampioanele rosii se aprind. Victor Ponta declara ca vizita lui Li Keqiang „va fi una istorica”. Cu doar cateva zile inainte, China incerca sa dezbine UE la summit-ul de la Beijing si punea stapanire fortat pe spatiul aerian al unor insule din Marea Chineza de Est, revendicate si de japonezi. Aproape o declaratie de razboi, prompt sanctionata de americani.
China se vrea reformista si reformata, in noua conjunctura globala. In timp ce Partidul Comunist isi continua politica pumnului politic de fier, economia Chinei se muleaza din ce in ce mai mult pe tiparul capitalist. Se vrea o si mai larga deschidere spre economia de piata, spargerea monopolurilor si oligopolurilor de stat, mai mult spatiu de miscare pentru capitalul privat. Se vrea mai multa flexibilitate in notarea companiilor chineze la bursa, deschiderea unor noi branse economice capitalului strain si o mai buna finantare a asigurarilor sociale.
China vrea sa devina si mai concurentiala pe piata globala, aspira la locul intai. Visele de marire si putere globala merg pana intr-acolo, incat China renunta la politica unicului copil, desi are peste un miliard si trei sute de milioane de cetateni.
Insa „asaltul slapilor chinezesti” a inceput mai demult. In Europa, dar si pe piata romaneasca, e plin de marfa ieftina, adeseori proasta, facuta sau copiata in China. Pentru ca tara sa devina cat mai competitiva pe pietele lumii, multe fabrici chinezesti au re
