Timp de aproximativ un secol, arheologii au realizat cercetări pentru a desluşi unul dintre cele mai mari mistere legate de monumentul Stonehenge.

O nouă cercetare sugerează că arheologii au realizat multe dintre analize la aflorimentul (loc unde apar la suprafaţa Pământului rocile sau mineralele, din cauza eroziunii sau a decopertării lor artificiale) greşit.

Cercetările de la afloriment sunt cruciale pentru studiul monumentului Stonehenge deoarece este un fapt general acceptat că rocile din care el este alcătuit provin dintr-un îndepărtat numit Preseli, din sud-vestul Ţării Galilor. Cu toate acestea, unul dintre cele mai mari semne de întrebare a fost mereu acela legat de modul în care au transportat oamenii pietrele de-a lungul a celor 300 de km.

Din anii `20 mare parte dintre lucrările arheologice din regiunea Preseli s-au concentrat asupra unu loc numit Carn Meini. Acum, oamenii de ştiinţă susţin că, de fapt, rocile de la Stonehenge provin dintr-o altă zonă, mai exact de la Carn Goedog, adică de la o depărtare de 1,6 km de monument.

Richard Bevins, unul dintre specialiştii care au lucrat la noul studiu, susţine că el nu se aşteaptă ca de acum înainte să devină foarte popular în rândul unora dintre colegii săi. „Nu mă aştept să primesc felicitări de Crăciun de la arheologii care au excavat în locul greşit în tot aceşti ani”, a glumit acesta.

Legătura dintre pietrele de la Stonehenge şi Preseli a fost realizată de geologul Herbert Henry Thomas, în 1923. De atunci, multe echipe de specialişti au lucrat la Carn Meini din Preseli în încercarea de a găsi dovezi ştiinţifice care să sedimenteze această asociere. Acum doi ani, oamenii de ştiinţă au fost încântaţi când au găsit la Carn Meini o cameră mortuară despre care au sperat că ar putea fi a arhitectului de la Stonehenge.

Acum, însă, Bevins şi colegii săi au realizat o serie de an