O echipă dubioasă de arheologi pune în pericol Biserica de la Baia de Aramă, monument de categoria A, săpând cu utilajele grele la o palmă de ctitoria brâncovenească. Biserica de la Baia de Aramă

Mirajul unei presupuse comori a lui Constantin Brâncoveanu a înfierbântat minţile a nenumăraţi aventurieri, care au săpat, de-a lungul anilor, numeroase gropi în interiorul şi exteriorul bisericii "Sfinţii Voievozi" (monument istoric de categoria A) din Baia de Aramă, Mehedinţi. De când, din 1995, s-a zvonit că preotul Ionel Blaj-Raicu, pe când era paroh la "Sfinţii Voievozi", ar fi găsit un document care certifică existenţa comorii, goana după aur s-a înteţit.

Nimeni nu a verificat autenticitatea documentului; în circulaţie se află doar copii. Totuşi, pe baza acestui act s-au iniţiat săpături la Baia de Aramă de către arheologul Gheorghe Petrov, de la Muzeul de Istorie din Cluj.

Deşi autorizaţia de diagnostic arheologic de la Ministerul Culturii stipula clar obiectivele lucrării - evaluarea pontenţialului arheologic şi verificarea stratigrafiei, pentru iniţierea unor lucrări preventive - cercetătorii au comandat săpături mecanice cu utilaje grele, la o palmă de zid. Un excavator a făcut o groapă de 4 m adâncime şi aproape 8 lungime de-a lungul zidului, dislocând şi pietre din temelia bisericii. S-a forat în stâncă cu picamerul şi s-au scos pietre din temelie. Şi asta, în condiţiile în care venerabila bisericuţă, veche de 314 ani, era deja şubredă şi trebuia urgent restaurată !

În acţiunea sa brutală, colectivul de arheologi a beneficiat de serviciile gratuite ale unei firme de construcţii mehedinţene, despre care localnicii afirmă că aparţine unor înverşunaţi căutători de comori din zonă.

O acţiune criminală

În final, responsabilul şantierului a girat o altă gafă de proporţii: a umplut groapa excavată fără să se ţ