Marile puteri şi Iranul au încheiat la Geneva un prim acord istoric privind programul nuclear iranian. Totuşi, atmosfera nu e deloc senină, iar divergenţele din Statele Unite sunt pe măsură.

Corespondentul RFI la New York, Radu Tudor

După o noapte albă la Geneva, ministrul american de Externe, John Kerry, a făcut duminică turul televiziunilor, luminând detaliile acordului interimar cu Teheranul.

"Negocierile de acest tip nu ţin de arta fanteziei sau a idealului, ci de aceea a posibilului, un posibil verificabil şi clar în capacitatea sa de a oferi mai multă siguranţă Israelului şi întregii regiuni", a punctat şeful diplomaţiei americane.

E o idee, aceasta, pe care Opoziţia republicană nu pare gata s-o îmbrăţişeze.

"Se impune prudenţă când prietenii şi aliaţii regionali se opun cu hotărâre. Să nu uităm, să nu trecem cu uşurinţă peste faptul că avem de-a face cu Iranul, stat care sprijină şi finanţează terorismul mondial", avertiza deputatul republican, Kevin McCarthy.

Artileria republicană ţinteşte cu precădere un punct nevralgic al înţelegerii şi anume recunoaşterea implicită a dreptului Teheranului de a îmbogăţi uraniu.

"N-am găsit în detaliile textului final nimic care să blocheze o eventuală tentativă a Iranului de a se dota cu arma nucleară. Au în continuare această posibilitate", consideră un influent senator republican, Saxby Chambliss.

Pentru arhitecţii acordului, următoarea jumătate de an reprezintă o şansă acordată islamiştilor de la Teheran de a-şi dovedi credibilitatea şi a dovedi că programul lor nuclear are într-adevăr scopuri paşnice.

"Obiectivul nostru politic rămâne acela de a nu permite Iranului să se înarmeze nuclear. În acest sens, aranjamentul interimar reprezintă un mic pas înainte, îngheţând unele activităţi şi menţinând grosul sancţiunilor. Senatul va lua în discuţie o nouă rundă de mă