România va trebui să se descurce în 2014 fără impactul net pozitiv al unei recolte agricole foarte bune, care a contribuit semnificativ la PIB-ul anului curent. Modelul alternanței face posibilă chiar o recoltă sensibil mai slabă, creând presiune pe alte sectoare pentru a compensa sub-performanța relativă a agriculturii.

Economia locală ar putea avansa cu 2,1% anul viitor, în ușoară încetinire față de creșterea de 2,4% așteptată în 2013, în principal pe fondul ajustării contribuției agriculturii.

Exporturile pot propulsa PIB-ul, dar având în vedere inerția zonei Euro, principala piață de desfacere, vor avea nevoie de ajutor din partea altor sectoare. Consumul intern, afectat de majorarea accizelor la carburant și de înclinarea redescoperită spre economisire, beneficiază de sprijin din partea cheltuielilor amânate pentru o perioadă de câțiva ani după criză, generând un efect de recul pozitiv.

Inflația, instalată într-un interval mult mai ”prietenos” și cu o predictibilitate în creștere, simplifică sarcina planificării pentru companii. Politica monetară a devenit mai stimulativă, cu toate că dobânzile real pozitive contrastează cu zona Euro, unde rata nominală a dobânzii se situează sub rata inflației.

România trebuie să evite însă derapajele fiscale dintr-un an electoral cu alegeri prezidențiale și europarlamentare. Orice mișcare greșită va fi rapid penalizată de deținătorii de titluri de stat, impregnând un trend ascendent pe dobânzi și negativ pentru moneda națională. De asemenea, calitatea activelor din sistemul bancar trebuie monitorizată cu atenție. În prezent, la nivel european, România e depășită doar de Grecia în privința creditelor neperformante. Restructurarea portofoliilor va permite în cele din urmă o reluare pe baze solide a creditării.

Economia României, legată financiar și comercial de zona Euro, are șansa să depășe