Proiectul unirii pe apă a "inimii" Moldovei cu suburbiile Bucureştiului a apărut în urmă cu exact un secol. Lucrările au început în epoca lui Nicolae Ceauşescu, iar în anii 2000 i s-a schimbat destinația. Comisia Europeană nu a aprobat ca investiția să fie susținută din fonduri europene, așa că banii chinezești reprezintă singura șansă de finalizare a proiectului de peste 300 de milioane de euro. Sursa: SIBAREX

Mega-canalul de irigaţii care ar lega zona Snagovului de Siret a fost trecut de Dan Șova, ministrul Marilor Proiecte, pe lista propunerilor de investiţii care ar avea nevoie de finanțare chinezează. Șova a făcut aceste precizări, astăzi, în deschiderea Forumului Economic şi Comercial – Europa Centrală şi de Est la care participă și premierul Chinei, Li Keqiiang.

Realizarea canalului Siret-Bărăgan ar avea nevoie de o investiție minimă de 300 de milioane de euro pentru realizarea sa și până la cinci miliarde de euro pentru lucrările de infrastructură adiacente, a mai lăsat să se înțeleagă ministrul Marilor Proiecte.

Lucrarea hidrotehnică ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a României cu peste 10 la sută, ar împiedica inundaţiile din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement, permiţând plimbări pe apă pentru bucureşteni, şi nu numai, până în Vrancea.

Munca a început în urmă cu 27 de ani

Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului Alexandru Davidescu. În 1986 Ceauşescu a decis începerea lucrărilor.

Astfel, se făcea legătura, pe o distanţă de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi lacul Dridu, localitatea aflată în judeţul Ialomiţa (în zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).

Termenul de finalizare era 1995. A venit Revoluţia şi nu s-au mai alocat bani decât cu ţârâita. După 25 de ani, Guvernul a trecut proiectul pe lista investiţii