Case din baloți de paie, fundație din piatră naturală, tencuieli din pământ și var sau acoperișuri verzi din stuf sau șindrilă, toate fac parte din propunerile puţinelor firme de arhitectură ecologică din România, care aplică tehnici inovatoare de construcţie folosind materiale naturale locale, scrie yahoo.news.

Deşi cererea este încă mică, cei care activează în domeniu cred că ideea caselor în armonie cu natura se potriveşte foarte bine în ţara noastră.

Arhitectura ecologică nu este un concept nou, la nivel mondial. Ea a fost promovată în Europa încă de acum 40 de ani, odată cu izbucnirea crizei petrolului, când s-a pus serios problema consumului exagerat de energii conventionale pentru construirea de clădiri. Clădirile verzi a apărut în Germania acum 25 de ani, iar în ultimii ani şi în ţări precum Franta, Austria si Marea Britanie. Curentul a ajuns şi în România, unde nu este încă foarte cunoscut, dar cererea este în creştere.

Grzegorz Gorski, un arhitect originar din Polonia şi soţia sa româncă, Maria Rada Gorski, au venit să proiecteze case eco în România, pentru că aici „ar fi bine primită o astfel de idee, mai ales că noi avem deja o tradiție în acest gen de construcții”, a declarat Maria Gorski pentru transilvaniareporter.ro, portal care a publicat recent un articol ce tratează pe larg această temă.

Familia Gorski (alături de alte câteva firme din ţara noastră) propune construirea de case din baloţi de paie, potrivite nu doar pentru zonele de câmpie sau deal, ci şi pentru munte. Astfel de case au apărut în secolul al XIX-lea, în SUA, şi de atunci au făcut înconjurul lumii. Baloţii pot avea mai multe tipuri de întrebuinţări: ei pot fi folosiţi ca umplutură a pereţilor, la casele cu structură din lemn, ca elemente structurale de rezistenţă, care suportă greutatea acoperişului, dar şi pentru izolarea termică a acoperişului, fiind apoi aco