Revenind la momentul reântâlnirii mele cu Nadia Comăneci, după mai bine de 40 de ani, pentru mulți dintre noi, pare a fi greu de crezut că poți retrăi și astăzi, la aceeași intensitate, momente dintr-un trecut ce ne-au unit simțămintele, atunci când, am început să privim cu alți ochi spre viitor, crezând și sperând în adevărata libertate, atunci când, ,,fenomenul Nadia”, a rupt toate zăgazurile interioare, culminând cu o eliberare spirituală unanimă, ce rareori s-a văzut până atunci. Poate doar revoluția din decembrie 1989 ne-a făcut să vorbim și să ne comportăm oarecum la fel, deși totul s-a petrecut într-un context mult mai liber, mai descătușat, mai puțin temător, dar în nici un caz, mai puțin sufletist…

După întâlnirea cu Nadia, am parcurs cu sufletul la gură și cu un entuziasm debordant, prima și una dintre cele mai frumoase cărți închinate Nadiei, scrisă la cald, după marele succes de la Montreal, de către regretatul om de presă și publicist, Ioan Chirilă (,,Nadia”, București, Editura Sport-Turism, 1977), în finalul căreia, Bela Karolyi, fostul antrenor al Nadiei, se adresa gimnaștilor, dându-le o coordonată sigură și foarte clară, fără cale de întoarcere pentru viitor: ,,Singura alternativă a copiilor din Onești, a celor care vor veni în mijlocul lor și care vor întregi gimnastica românească, este aceea de a urca Everestul a doua oară, pe un versant mult mai greu, pe care n-a mai urcat nimeni niciodată”.

Și un scurt remember, recitind din carte, un pasaj din jurnalul antrenorului Karolyi:

(…) Astăzi, 21 iunie 1971, Nadia (care avea doar 10 ani!, n.a.) a executat primul sol din lume cu cinci salturi. Nici marea gimnastă Ludmila Turișceva (U.R.S.S., astăzi Federația Rusă, n.a.), la cei 19 ani ai săi, nu are așa ceva în programul ei”.

Iar apoi, așa cum a dovedit-o în mai toate concursurile la care a participat, Nadia a exec