Doi dintre suspecții în dosarul furtului de tablouri din Olanda au fost condamnați la șase ani și opt luni de închisoare. Decizia nu este definitivă.
În 15 octombrie 2012, în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, doi bărbaţi cu feţele acoperite dădeau cea mai mare spargere din istorie. În acea noapte au dispărut șapte picturi semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud.
Poliţiştii olandezi au intrat în alertă, dar aveau puţine indicii. După câteva săptămâni nu exista niciun suspect. Au intervenit, atunci, poliţiştii români de la crimă organizată. Au filat o reţea şi au aflat că în spatele furtului din Olanda ar fi câţiva conaţionali. I-au găsit repede, iar judecătoria sectorului 5 i-a arestat.
Au urmat ore întregi de audieri, teste cu poligraful, dar niciunul dintre suspecţi n-a recunoscut furtul. Dovezile erau din ce în ce mai clare. Tablourile au fost ascunse în România, într-un sat din Tulcea. În urma percheziţiilor, indiciile au început să apară, dar picturile erau de negăsit. Suspecţii le-ar fi dat foc.
„Există doar un raport preliminar de examinare a cenuşii, însă acest raport preliminar nu are caracter de probă, a fost transmis către laboratoarele de la Muzeul de Artă. În raportul preliminar se vorbeşte doar de identificarea unor pelicule de vopsea”, declara Maria Vasii, avocatul lui Eugen Darie.
Tinerii din arest ar fi fost ajutaţi chiar de unele rude. Anchetatorii au făcut alte percheziţii şi au găsit probe noi, iar din Olanda, au apărut poze cu suspecţii în vizită la muzeul Kunsthal. Au negat orice implicare.
Înregistrările telefonice îi contrazic, însă, pe suspecţi.
Poliţiştii olandezi lucrează şi acum cu ofiţerii români. Încearcă să recupereze operele de artă. Tablourile sunt asigurate, dar pe o sumă mult mai mică decât valoarea lor de piaţ
