Steaua a demonstrat că poate face un meci bun în faţa unei echipe importante dintr-un campionat atât de competitiv precum cel german. Nu ştiu dacă managerul Stelei şi-a făcut poză şi cu vreun oficial de-al lui Schalke, dar cred că şi-a dat şi el seama, în timp ce se înghesuia în cadru lângă Klopp, ce gogomănie a spus atunci când îi îndemna pe cei care apreciază Bundesliga „să-şi facă rost de-o viaţă”.

N-a fost un meci de luat notiţe, ca să preluăm din ultima aroganţă a antrenorului Stelei. Nu văd de ce ai lua notiţe la un meci în care Reghe are nevoie de victorie, dar la pauză introduce un fundaş central în locul unui mijlocaş. Deocamdată, pentru Reghe o victorie în Liga Campionilor sau un event rămân nişte himere însă pentru veteranul care a fost invitat „la notiţe”, Sorin Cîrţu, aceste performanţe sunt în geamantanul său... În Liga Campionilor chiar cu Basel, echipă pe care Reghe n-a izbutit s-o bată în două meciuri în acest sezon...

Schalke 04, fără 4 piese în primul „11“, Huntelaar, Draxler, Boateng şi Hildebrand, a fost o echipă lipsită practic de cele mai strălucitoare nume ale sale. Rămasă doar cu „minerii” din lot plus Farfan, Schalke s-a „oferit” Stelei pe tavă. Steliştii s-au repezit să culeagă trufandaua dar, în traficul din careul echipei germane, s-au creat tot felul de ambuteiaje cu Piovaccari, Chipciu, Prepeliţă sau Popa nereuşind să împingă mingea pentru o victorie pe care fanii o aşteaptă în Champions League la Bucureşti din mileniul trecut...

Reghe s-a repezit să ceară penalty la pumnul încasat în cap de Piovaccari, dar a tăcut mâlc atunci când Gardoş îi dădea un picior în cap unui pandur cum nici lui van Damme , nu ăla de la Standard Liege, ăla de pe casetele video, nu i-ar fi ieşit. Reghe a simţit în acest meci cu Schalke cam ce simt antrenorii care-i întâlnesc pe el şi pe arbitrii vasali Stelei în Liga 1.