Relaţiile între şiiţi şi sunniţi riscă să se deterioreze în Orientul Mijlociu, retorica intercomunitară intensificându-se pe fondul conflictului civil din Siria şi în perspectiva alegerilor din Irak, afirmă experţi.
Teama de-a sesiza agravarea relaţiilor între cele două comunităţi s-a accentuat în urma dublului atentat, din 19 noiembrie, împotriva ambasadei iraniene în Liban, revendicat de un grup aparţinând reţelei teroriste sunnite Al-Qaida.
Iranul şiit este un aliat al regimului sirian al lui Bashar al-Assad, care se confruntă cu o rebeliune predominant sunnită. Conflictul sirian se prelungeşte în Liban şi are, de asemenea, repercusiuni în Irak, implicat în prezent într-o spirală a violenţei, lăsând astfel să crească temerile revenirii conflictului confesional din 2006-2007.
"Situaţia este îngrozitoare, şi se înrăutăţeşte", spune Fanar Haddad, un cercetator la Institutul pentru Orientul Mijlociu de la Universitatea Nationala din Singapore, autor al studiului "Sectarismul în Irak".
"Vedem astăzi efectele cumulate în Irak timp de zece ani. În plus, există Siria... Mă cuprind fiorii când mă gândesc ce se va întâmpla. Se pare că totul duce spre o divizare şi mai mare între sunniţi şi şiiţi", estimează Haddad. "Cred că cel mai rău încă urmează să se producă", mai adaugă el.
Şiiţii sunt minoritari în comunitatea musulmană mondială, dar majoritari în Iran, Irak şi în Bahrain.
Tensiunile între cele două comunităţi sunt deosebit de mari în timpul dintre Ashura şi Arbain, două sărbători şiite foarte imprtante, care au loc la 40 de zile interval. Celebrarea Ashura, la 14 noiembrie, a fost din nou umbrită de moartea a zeci de şiiţi în atacuri în Irak.
O serie de experţi sunt de părere că dificultăţile tot mai mari între şiiţi şi sunniţi sunt consecinţa invaziei americane în Irak, în 2003, care a pus capăt regimului dictatorului S
