Anul acesta dezbaterile sunt axate pe reţelele sociale şi impactul lor asupra democraţiei. Discuţiile şi dezbaterile au început pe 23 noiembrie şi se vor încheia pe 29 noiembrie, cu un accent special pe "democraţia participativǎ".
În ce mǎsurǎ Internetul, accesul la informaţie, dreptul de a consulta liber o imensǎ bancǎ de date îi conferǎ cetǎţeanului mai multǎ putere şi o mai mare capacitate de a influenţa instituţiile existente?
Iatǎ doar un tip de întrebare pe care şi-o pun participanţii la acest Forum eşalonat pe 9 zile. Sau, iatǎ alte chestiuni: comunitatea virtualǎ poate crea un destin comun? Cine deţine puterea în societatea hiper-conectatǎ?
Reprezentanţi din aproximativ o sutǎ de ţǎri participǎ la aceste discuţii organizate în 21 de laboratoare. Cu aceastǎ senzaţie cǎ în lumea de astǎzi explozia fǎrǎ precedent a tehnologiilor şi a instrumentelor de comunicare nu produc automat mai multǎ democraţie şi mai multǎ socializare, nici mai multǎ bunǎstare sau armonie socialǎ.
Specialiştii observǎ cǎ democraţia tradiţionalǎ, conceputǎ piramidal, se transformǎ treptat într-o democraţie mai deschisǎ, mai transparentǎ, mai participativǎ, un fel de "democraţie digitalǎ" sau "electronicǎ" (e-democraţie) cu un nou tip de cetǎţean, un fel de "e-cetǎţean". Iar internetul, scrie cotidianul Le Monde care dedicǎ patru pagini evenimentului, fluidizeazǎ relaţiile dintre "cetǎţeanul electronic" şi reprezentanţii aleşi în mod democratic.
Ne aflǎm de fapt în faţa unei revoluţii, sau mai precis suntem prinşi în vertijul unei revoluţii întrucît se modificǎ modul nostru de a ne informa, de a comunica, de a protesta, de a ne conecta cu ceilalţi, şi chiar modul nostru de a produce, de a consuma şi deci de a construi societatea. Dupǎ cum aratǎ trimişii cotidianului le Monde la Strasbourg, oraşul a devenit, pentru 9 zile, o veritabilǎ capitalǎ europeanǎ a
