Deficitul bugetar a coborât după primele zece luni ale anului la 7,6 mld. de lei, reprezentând jumătate din ţinta anuală, după ce în luna octombrie s-a înregistrat excedent, însă rămâne de văzut dacă şi în acest an se va repeta istoria creşterii spectaculoase a deficitului în ultimele luni ale anului.
Finanţele mai au spaţiu de cheltuieli de 8,3 miliarde de lei pentru a se încadra în ţinta de deficit agreată cu partenerii externi pentru 2013. În noiembrie, autorităţile române au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru 2013, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB.
În decembrie 2012 deficitul bugetar a derapat surprinzător, după ce în primele 11 luni a fost ţinut oarecum sub control, ajungând la 14,8 mld. lei, adică 2,5% din PIB, depăşind uşor ţinta agreată de autorităţile române cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, dar şi aşteptările Finanţelor şi ale analiştilor.
Deficitul bugetar a făcut în decembrie 2012 un salt de circa 4 mld. lei (aproape 1 mld. euro) repetându-se astfel istoria creşterii spectaculoase a dezechilibrului bugetar în ultima lună a fiecărui an.
De această dată însă creşterea deficitului a fost influenţată în principal de blocarea temporară a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori, a revizuirii descendente a PIB-ului nominal, dar şi a nerealizării veniturilor fiscale, şi nu a fost determinată de faptul că autorităţile ar fi dat drumul la cheltuieli pe final de an, cum s-a întâmplat în trecut.
A fost pentru prima dată în patru ani când nu s-a ratat ţinta de deficit bugetar. Ţinta de deficit pentru 2012 a fost de 2,2% din PIB calculat pe metodologia cash şi sub 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95).
Cum au evoluat veniturile şi cheltuielile în primele zece luni
În primele zece luni din 2013 Ministerul Finanţelor a sacrificat invest