Angajaţii nu realizează adesea că îşi agasează superiorii chiar din momentul în care deschid gura. De multe ori, un răspuns, o întrebare sau o propoziţie pot schimba radical atitudinea unui superior faţă de angajat

Subalternii eficienţi prind din zbor ideile şefilor, nu pun întrebări inutile şi finalizează sarcinile trasate în timpul stabilit. De aceea, dincolo de felul în care un superior înţelege să se comporte cu subalternii, este extrem de important şi modul în care un angajat ştie să se prezinte în faţa şefului. De exemplu, un studiu realizat anul acesta a scos la iveală că 90% din angajaţii români consideră că managerii lor îi agresează psihic, motiv pentru care cei mai mulţi salariaţi se simt umiliţi, suprasolicitaţi sau confuzi cu privire la sarcinile pe care le au de îndeplinit. Totuşi, nu doar şefii se fac vinovaţi de această situaţie tensionată, ci şi subalternii, prin felul în care comunică în diverse ocazii.

Economistul american Geoffrey James, autorul mai multor cărţi despre relaţiile de la locul de muncă, a identificat acele răspunsuri şi întrebări care îi fac pe şefi să-şi piardă răbdarea cu un angajat.

Printre cele mai uzuale întrebări pe care un angajat ar trebui să evite să le rostească în prezenţa şefului se numără „Cum vrei, mai exact, să rezolv treaba aceasta?“. O astfel de reacţie denotă lipsă de profesinalism şi de interes faţă de sarcina trasată, fiind o problemă de care superiorii se aşteaptă să se lovească mai ales atunci când au de-a face cu un începător în domeniu. Un bun angajat ar trebui să ştie care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru a se achita în mod eficient de ceea ce are de făcut.Tot în această categorie se situează şi delegarea de sarcini de la subaltern către superior, situaţie care apare atunci când şeful este rugat să rezolve o sarcină care îi revine angajatului. Aşa că un angajat ar trebui să-i adreseze