Atacul Papei Francisc asupra unora dintre valorile capitalismului a reaprins o dezbatere de lungă durată cu privire la întrebarea dacă piaţa liberă este compatibilă cu creştinismul.

Noul Papă şi-a continuat revitalizarea Bisericii cu o declaraţie deschisă împotriva „noii tiranii“ a „capitalismului neîngrădit“.

„Unii oameni continuă să-şi apere teoriile «trickle-down» (idei care susţin că de scutirile de taxe oferite de guvern întreprinderilor vor beneficia membrii mai săraci ai societăţii n.red.) care presupun că o creştere economică, încurajată de o piaţă liberă, va reuşi în mod inevitabil să aducă o justiţie supremă şi incluziune în lume“, a scris Papa, într-o replică directă la teoria îmbrăţişată de gânditorii care susţin piaţa liberă şi care consideră că bogăţia aduce în cele din urmă beneficii întregii societăţi.

„Această opinie, care nu a fost confirmată niciodată de fapte, exprimă o încredere imatură şi naivă în bunătatea celor care exercită puterea economică şi în lucrările sacralizate ale sistemului economic dominant“.

Cu Biserica Catolică care operează o bancă la Vatican şi care în mod tradiţional felicită donatorii bogaţi, unii ar putea găsi în aceste afirmaţii o disconcordanţă. Biserica a fost, de asemenea, deschis anti-comunistă în timpul anilor Cortinei de Fier, chiar excomunicând comunişti.

Totuşi, Biblia – textul fondator al Bisericii – arată destul de clar că este dificil pentru oamenii bogaţi să ajungă în Rai. Şi există, probabil, câteva companii multinaţionale care ar putea urma sfaturile legate de plata taxelor din Matei 22:21, prin dictonul: Să dăm Cezarului ce e al Cezarului.

Unul dintre apărătorii teoriei că afacerile pot scoate mai mulţi oameni din sărăcie decât filantropia este Lloyd Blankfien, directorul executiv al Goldman Sachs, care a rămas faimos pentru declaraţia