Luna decembrie, şi mai exact începerea postului de Crăciun, aduce după sine o serie de tradiţii şi obiceiuri care încă dictează cu stricteţe pregătirea spirituală şi materială a maramureşenilor pentru sărbătorile ce urmează.

Începând cu postul credincioşilor, cu rol de purificare spirituală, şi continuând cu pregătirea caselor şi a bucatelor pentru Sfânta Seară de Crăciun, lumea satului maramureşean este încă dominată de datini populare. Deşi o parte din tradiţiile populare s-au pierdut în negura timpului şi a evoluţiei vieţii satului, în Maramureş încă se mai respectă unele obieceiuri premergătoare sărbătorilor de sfărşit de an.

Pregătirile de sărbători încep cu binecunoscutul post de 40 de zile, perioadă menită să aducă purificarea spirituală şi trupească a credincioşilor. În tot acest timp, maramureşenii renunţă la anumite obiceiuri alimentare, se abţin de la gânduri şi fapte rele şi de la relaţii conjugale. În perioada postului petrecerile nu sunt permise, şezătorile luând locul lor. În cadrul acestora, în cursul serii şi doar în zilele lucrătoare, femeile se adună într-o gospodărie şi ajută gazda la torsul lânii sau a cânepei, la şesut sau desfăcut porumb, sau la orice altă activitate.

Cu o săptămână înainte de Crăciun începe „gătitul” caselor. Detaliile bine puse la punct sunt cele care vor determina bunul mers al lucrurilor. Feţe de masă cu ciucalăi, şterguri pe perete şi perne cu feţe brodate sunt doar câteva dintre obiectele cărora trebuie să li se acorde o antenţie sporită întrucât alungă blestemele ce s-ar putea abate asupra femeii ce pregăteşte gospodăria de sărbători.

Respectând un ritual străvechi, bucatele pregătite pentru Crăciun au fiecare în parte o semnificaţie anume. Colacii, pregătiţi atât pentru colindători cât şi pentru masa gazdelor, preparatele din carne de porc şi vinul, sunt considerate si