Premierul scoţian, Alex Salmond, a demarat campania pentru obţinerea independenţei faţă de Marea Britanie, prin lansarea unui document de 670 pagini, cu zece luni înaintea referendumului istoric pe tema separării. „Viitorul Scoţiei este de acum în mâinile scoţienilor”, a declarat prim-ministrul Alex Salmond, în cadrul unei conferinţe de presă. Pe 18 septembrie 2014, Scoţia va organiza un referendum prin care cetăţenii vor decide dacă ţara îşi va declara sau nu independenţa. Un răspuns pozitiv ar reprezenta o separare a Scoţiei de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi va fi nevoită să îşi formuleze propriile politici economice, politice şi de apărare. Sondajele anunţă un vot divizat, pe fondul necunoscutelor de natură administrativă. 47% din scoţieni se declară împotriva independenţei, 38% sunt pentru, iar 15% sunt indecişi. Potrivit unui oficial britanic, independenţa Scoţiei ar aduce o creştere a fiscalităţii cu aproximativ 1.000 de lire sterline pe cap de locuitor. Banii, o problemă Măsurile de austeritate şi politicile impuse de guvernul de la Londra au declanşat nemulţumiri la nivelul populaţiei, alimentând mişcarea pro-independenţă. Partidul Naţional Scoţian (SNS), aflat la guvernare şi susţinător al separării, a precizat că ţara trebuie să rămână în Uniunea Europeană, dar să păstreze lira sterlină ca monedă naţională, ceea ce, conform Tratatului UE de la Maastricht, nu poate fi o opţiune. Strategia premierului scoţian prevede reduceri de taxe pentru companii, pentru atragerea investiţiilor, în acelaşi mod precum Irlanda. Petrolul din Marea Nordului este principala sursă la bugetul de stat al Scoţiei, fiind însă o resursă limitată, iar preţul ar putea scădea din nou dacă Iranul va reveni pe pieţe, după ridicarea sancţiunilor. Guvernul scoţian descentralizat cheltuieşte deja mai mult comparativ cu restul Marii Britanii în domenii precum educaţia