Grăsimile sunt nutrienţi adesea evitaţi de majoritatea persoanelor pe motiv că acestea sunt responsabile de apariţia kilogramelor în plus. Total greşit afirmă nutriţioniştii, care precizează că ponderea grăsimilor în dieta zilnică ar trebui să fie de 30%.
Specialiştii spun că în jurul acestor nutrienţi au apărut tot felul de poveşti, cele mai multe având ca bază dovezi nefondate. Dr. Maria Niţescu, medic primar în igiena alimentaţiei şi nutriţiei, a realizat pentru gândul un top 3 mituri legate de grăsimile din alimentaţie.
● Mit: O alimentaţie corectă presupune eliminarea grăsimilor.
Realitate: De regulă, suntem tentaţi să credem că pentru a fi sănătoşi trebuie să renunţăm la grăsimi. Nimic mai greşit. Nutriţioniştii spun că grăsimile sunt foarte importante pentru organism, ele reprezintă furnizorul principal de energie, intră ȋn structura membranelor tuturor celulelor şi a sistemului nervos, participă ȋn procesele de coagulare a sângelui, ȋntăresc sistemul imunitar şi, nu ȋn ultimul rând, contribuie la absorbţia vitaminelor liposolubile A, D, E şi K. „Tocmai de aceea, instituţii recunoscute la nivel internaţional recomandă ca aportul de grăsimi să reprezinte până la 30% din aportul caloric zilnic. Vorbim desigur, ȋn principal, despre grăsimile „bune”, mono şi polinesaturate şi doar de un de procent redus, mai exact sub 10% din aportul caloric zilnic, de grăsimi saturate şi trans, grăsimi ‚rele’, responsabile de ateroscleroză şi implicit de apariţia afecţiunilor cardiovasculare”, a precizat dr. Niţescu.
● Mit: Grăsimile sunt toate la fel, indiferent de sursa din care provin.
Realitate: Din punct de vedere caloric, grăsimile sunt toate la fel, dar, din punct de vedere al efectelor asupra sănătăţii, vorbim de grăsimi „bune” şi aşa numitele grăsimi „rele”. Cele "bune" sunt cele mono şi polinesaturate, iar cele "rele" sunt grăsimile s
