Zona are probleme cu infrastructura, cu legăturile la pieţele externe, are deficienţe cu pregătirea angajaţilor, iar întreprinderile mici nu sunt suficient sprijinite, a reieşit din dezbaterea publică privind strategia economică a oraşului.
Primele elemente de analiză preliminară şi un studiu în rândul angajatorilor şi angajaţilor din Cluj au adus pentru oamenii de afaceri concluzii pe care deja aceştia le punctaseră anterior. Reprezentanţii mediului economic au mai atras atenţia că studiul prezentat nu are suficienţi participanţi pentru a fi cu adevărat relevant şi au amintit că municipiului a mai avut o astfel de "strategie" în urmă cu ceva ani, din care multe obiective nu au trecut deloc de la hârtie în practică.
Reprezentanţii Universităţii Babeş-Bolyai, partener în desenarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru următorii 7 ani, oficiali ai administraţiei locale, în frunte cu primarul Emil Boc, şi câţiva reprezentanţi ai mediului de afaceri au participat la dezbaterea de ieri privind componenta economică din viitoarea strategie a oraşului. Strategia de dezvoltare este realizată de Primăria Cluj-Napoca în colaborare cu UBB şi ar trebui finalizată anul următor, când va fi prezentată Consiliului Local spre aprobare. Informaţiile obţinute au fost sintetizate într-o analiză preliminară a economiei municipiului Cluj-Napoca şi un raport de cercetare, prezentate ieri reprezentanţilor din mediul de afaceri.
Municipiul are o importantă componentă industrială, dar este un oraş de servicii: serviciile şi comerţul generează mai mult de 50% din cifra de afaceri a municipiului, potrivit datelor susţinute de reprezentantul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Bogdan Moldovan. În ultimii ani, 75% din totalul investiţiilor s-au dus spre industrie, a mai punctat acesta. Domeniul financiar contribuie cu c
