Considerat unul dintre cei mai revoluţionari inventatori români, profesorul ieşean a rămas cu proiectele la sertar. Casa-evantai, digurile din cofraje metalice şi imobilele anti-cutremur au făcut senzaţie la saloanele internaţionale, dar niciun investitor nu vrea să rişte cu un plan de afaceri nou. Sunt invenţii care vor rămâne pentru totdeauna îngropate.
Are 38 de invenții care-i poartă numele. 24 medalii de aur, șapte de argint și două de bronz câștigate la marile saloane de inventică din lume. Ar putea opri cu inovațiile sale blocurile de la prăbușire, în caz de cutremur sau ar putea reduce la zero factura de curent electric în orice casă din lume. A făcut senzaţie când a prezentat „casa evantai”, dar acum la bătrâneţe trăieşte drama unui om cu viziune căruia lumea nu-i acordă niciun fel de atenţie. Pe scurt, aceasta este povestea inventatorului Alexandru Stănilă.
Creaţie tehnică fără randament
S-a născut în 1952 în județul Giurgiu. Tatăl său a fost conducător auto, iar mama – casnică. Primul său job a fost de muncitor schelar. În anul al doilea de facultate monta și demonta schele metalice pe fațadele blocurilor cu zece etaje, apoi a fost zidar, alpinist utilitar, inginer și, ulterior, profesor.
Din zecile de creații cărora le-a dat viață puține au ajuns să fie, însă și puse în practică. Lipsa interesului din partea mediului economic și o slabă susținere din partea politicului l-au adus pe profesorul Stănilă, la fel ca pe mulți alți reprezentanți ai inventicii românești în situația de a-și finanța din surse proprii inițiativele.
”Din păcate, din motive încă necunoscute, în combinaţia specifică nouă a economicului cu politicul, a fost uitată esenţa dezvoltării, creaţia tehnică. Acesta este motivul pentru care activitatea de inventică a ajuns
