De când presa online a luat avânt, a înflorit alături de ea o tagmă nouă: comentatorii anonimi, trezi la orice oră, gata de atac la persoană, şi nu la subiect.

„La un moment dat, forumiştii uită de mine, de textul citit, de tema dezbaterii. Din te miri ce, ajung să se încaiere între ei. «Se rup în figuri» unul contra altuia, îşi dau capete în gură, se iau peste picior, se abandonează unui amplu şi pestriţ show de gladiatori improvizaţi. Iată, îmi spun, avantajele progresului, ale internetului global, ale tehnologiei de vârf. Se comunică în draci!”, scria Andrei Pleşu pe adevarul.ro.

Este doar una dintre aluziile scriitorului către comentatorii online, anonimi de cele mai multe ori, care l-au „însoţit” de-a lungul editorialelor sale.

Comentatori, forumişti sau postaci, toţi adepţi ai mediului online şi al dezbaterilor mai mult sau mai puţin discutabile. Dilema comentariilor online şi a efectului acestora a crescut odată cu internetul şi atunci fiecare publicaţie a încercat să găsească o soluţie care chiar să funcţioneze.

De exemplu, publicaţia americană „Popular Science” a anunţat recent că va interzice posibilitatea de a comenta la materiale pe site-ul său. Editorii au menţionat că în special comentariile scrise sub anonimat subminează integritatea subiectelor ştiinţifice şi promovează, mai degrabă, o cultură a batjocurii şi agresiunii care împiedică discursul substanţial.

Anonimatul are efect de dezinhibare

„Chiar şi o minoritate a acestui gen poate schimba percepţia cititorului asupra subiectului”, a spus editorul online Suzanne LaBarre, citând un studiu realizat de Universitatea Wisconsin-Madison. Deşi există tentaţia blamării internetului, retorica incendiară a făcut parte din discursul public încă de la începuturile civilizaţiei. Cicero l-a numit deschis pe Marc Antoniu o „prostituată publică”. Ce s-a schimbat atunci?

În