Pe strada Veseliei, din Ferentari, timpul s-a oprit în loc. La sediul Partidului „Totul Pentru Ţară“, memoria Căpitanului e mai vie ca oricând. Drept dovadă, preşedintele partidului, Coriolan Baciu, i-a convocat, pentru sâmbătă, 30 noiembrie, pe „toţi cei ce au cunoscut Mişcarea Legionară şi au respect pentru jertfele date de legionari pentru neamul românesc, pentru dreptate şi libertate” pentru a comemora 75 de ani de la asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu“.

Timpul nu s-a scurs, de atunci, în favoarea oamenilor Căpitanului. În miezul verii, când am vorbit cu preşedintele executiv al partidului, Florin Dobrescu, sediul din strada Veseliei era pustiu.

Astăzi, spiritul legionar mai trăieşte doar prin „bătrâni“, cum le spune Dobrescu, luptători ai rezistenţei anticomuniste care, în 1993, şi-au unit forţele şi au decis reînfiinţarea partidului fondat de Codreanu, în 1935.

Avântul de odinioară, consemnat cu sfinţenie până astăzi, s-a sleit între timp şi a căpătat forme noi. Bătălia pe viaţă şi pe moarte s-a mutat în instanţă, discursul a trebuit temperat, scena politică românească a fost ocupată de structuri cu mult mai puternice, iar oamenii Căpitanului au rămas în culise. Acum, membrii TPŢ sunt mai precauţi ca oricând, arată Adevărul.

„Nicăieri în discursul nostru, în ultimii 20 de ani, niciodată nu am folosit cuvinte, sloganuri, atitudini agresive împotriva altor naţionalităţi“, susţine Florin Dobrescu şi, pentru a-şi întări spusele, adaugă:

„Uitaţi-vă că stăm aici, avem foarte mulţi ţigani vecini, dar nu avem probleme. Ne ajutăm între noi când este cazul. Bine, cu condiţia ca respectivul ţigan să fie un om de calitate, pentru că sunt şi foarte mulţi ţigani care … nu se încadrează social“, mai spune el.

Nu e surprinzător faptul că Dobrescu alege să vorbească despre asta: cea mai mare preocupare