Executorul judecătoresc nu mai poate cere „ajutorul" Ministerului Public în cursul procedurii de executare silită, după ce Curtea Constituţională a României a admis recent o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului.
În prezent, Parchetul are dreptul de a efectua cercetări asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului, precum şi de a afla dacă acesta deţine titluri de stat, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare. În urma deciziei luate de CCR, însă, instituţia nu va mai interveni în procesul executării silite, astfel că executorii vor apela la celelalte instrumente de recuperare a debitelor prevăzute de legislaţie, titrează avocatnet.ro.
Executarea silită este reglementată de Codul de procedură civilă, fiind definită drept metoda juridică de recuperare a unor debite/datorii care au fost stabilite prin titluri executorii, precum hotărâri/sentinţe ale instanţelor de judecată, contracte notariale de bunuri sau bani, credite bancare.
Executarea silită se realizeaza numai de către executorul judecătoresc, care este obligat să pună în aplicare obligaţia prevăzută în titlul executoriu. Astfel, dacă socoteşte necesar, executorul îi va cere debitorului lămuriri în scris în legatura cu veniturile şi bunurile sale asupra cărora se poate efectua executarea. Totodată, executorul va încerca să-l determine pe debitor să-şi execute de bunăvoie obligaţia, arătându-i consecintele la care s-ar expune în cazul continuării executării silite.
Potrivit Codului de procedură civilă, executorul poate solicita informaţii inclusiv terţilor, adică celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi.
Tot la cererea executorului judecătoresc, instituţiile publice, instituţiile de credit şi orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate să îi comunice acestuia datele şi info
