(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013) Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate în reviste precum: Viaţa Românească, România literară, Observator cultural, Bucureştiul cultural, Idei în dialog, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor traduceri din limba engleză şi prefeţe. Prima ei carte, Cele două Mîntulese (Editura Vremea, 2009), este o incursiune în istoria străzii Mîntuleasa, bazată pe documente de epocă, în încercarea de a descoperi sursele mitologiei bucureştene valorificate în ficţiune de Mircea Eliade. A fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus, secţiunea Opera Prima. Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire"). Organizarea topografică din Nuntă în cer diferă (...) de cele din Întoarcerea din Rai şi Huliganii (poate mai puţin în traseul rătăcirii singuratice a lui Mavrodin dinaintea primei întîlniri cu Ileana). O dez-organizare, mai bine zis, spaţială, pentru că Bucureştiul rătăcirilor celor doi se clădeşte pe indicarea unor locuri diverse, neconstituind un traseu propriu-zis, ci menţionate fiind într-un moment de rememorare, nostalgică, deci inexactă, a lui Mavrodin: Cotrocenii, cartierul dintre Foişorul de Foc şi Piaţa Pache Protopopescu, cel din preajma Spitalului Militar, Oborul, malul Dîmboviţei, Cetatea studenţească (zona Facultăţii de Drept de astăzi), Fabricile Lemaître (astăzi, Timpuri Noi) şi barieră, toate sînt zone unde se plimbă cei doi îndrăgostiţi (o hartă care să cuprindă toate aceste locuri