Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, a justificat creşterea accizei la carburanţi ca factor de combatere a scăderii cererii, care ar provoca prăbuşirea preţurilor (deflaţia). Replica băncii centrale: acest pericol nu există.

Scăderea cererii de mărfuri duce într-o primă fază la închideri de fabrici şi şomaj, iar când – pe fondul scăderii persistente a cererii – se ajunge şi la scăderi de preţuri în piaţă sub nivelul celor de cost în producţie, totul se transformă într-un coşmar numit deflaţie.

Producătorii ajung să vândă cu, să zicem, 8 lei ceea ce fabricaseră cu 10 lei.

De acest coşmar pare să se fi temut şi Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, când a decis majorarea accizelor la carburanţi („pentru a evita pericolul deflaţiei“, după cum a declarat marţi, la Forumul Economic China – Europa Centrală şi de Est), dar iată că tot mai multe voci îl contrazic vehement. După ce analiştii economici au precizat că nu poţi combate scăderea cererii prin majorări de taxe, oficialii BNR au ieşit şi ei la rampă şi au precizat că nici măcar pericolul deflaţiei nu există.

„Nu sunt la acest moment date care să-mi permită să afirm că există pericolul deflaţiei. Seria anticipaţiilor este mult mai stabilă. Dacă ne uităm pe grafice, anticipaţiile se schimbă greu, chiar dacă avem volatilităţi mari care se manifestă în inflaţie. Astfel, dacă inflaţia se va duce sub 1% în prima parte a anului viitor, anticipaţiile nu se vor duce şi ulterior vor trage inflaţia în sus“, a spus ieri, la Sinaia, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, la seminarul EU-Cofile organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.

„Mărirea taxelor ajunge la consumatori“

În opinia oficialului BNR, singura soluţie fiscală eficientă pentru contracararea unui eventual fenomen deflaţionist ar fi creşterea deficitului bugetar, care indică populaţiei şi companiilor nev