Analiza documentelor propagandistice contrare Unirii de la 1918 care au avut autori nemijiociţi maghiari se remarcă printr-o mare stângăcie de limbă şi mai ales prin vizibile dezacorduri. Cel puţin aşa susţine Nicolae Josan, cel care a cercetat o parte din aceste dovezi.

Manifeste şi apeluri cu conţinut duşmănos Unirii Transilvaniei cu România formată la 1859, redactate şi tipărite de maghiari, se găsesc, potrivit cercetătorului, în fondurile documentare ale Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, dar şi în fondul fostului fruntaş voluntar Pompiliu Nistor din Braşov, la Arhivele Naţionale din oraş.

Documentele au fost întocmite pe teritoriul Ungariei şi Transilvaniei, mai ales după izbucnirea revoluţiei din Ungaria şi instaurarea guvernului de orientare social-democrată, la sfârşitul lui octombrie 1918. Guvernanţii de la Budapesta s-au situat la acea vreme pe poziţia menţinerii intacte a Ungariei „istorice", care încă din veacurile evului mediu cuprindea şi Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul.

Argumentele propagandei maghiare

Într-un manifest redactat de maghiari, intitulat „Fraţi Români", se spune: „Războiul s-a gătat, împreună cu robie. Revoluţie a gonit regele, care n-a voit să facă pacea. Acuma nu e regat, ci republica, unde toate vor fi aşa cum vrem noi. Numai să ne băgăm de seamă. Să nu lăsăm, să ne însală cineva. Unii voiesc, că ne alăturam la România, unde deocamdată rege şi boieri poruncesc. Pentru aceea ne-am slobozit în Ţara Ungurească, să mergem la România în slujbă nouă? Aşa de nebuni nu vom fi. Guvernul nou republican va da pământ la toţi pământeni. Guvernul de la România nu dă nimica. Deoarece nu am pierdut mintea, să mergem pe acolo. Noi, Românii, din Ardeal şi Banat, ne vom alcătui ţara separată, unde noi vom domni. Pe noi nu ne atacă nime, nici noi nu voim, să facem reu la nime. Să băgăm de seamă, să fie rânduia