Deschiderea celei de-a treia ediţii a expoziţiei Grafica Românească ne arată că a mai trecut un an şi roadele sale sunt aduse la lumină, spre aprecierea publicului, de trudnicii acestei arte. Ca şi în anii anteriori, coordonatorul manifestării a fost prolificul şi inspiratul grafician Ioan Cuciurcă, hotărât a-şi jertfi parte din timpul personal de lucru pentru binele obştesc al breslei. Se cuvine a-i aduce mulţumiri şi felicitări pentru acest travaliu deoarece minuţioasa organizare a unei asemenea expoziţii de anvergură solicită la maximum pe organizator, supus la multe încercări şi neajunsuri. Dar, caracter tare şi hotărât, coordonatorul şi-a dus la bun sfârşit şi cu succes proiectul, realizat în parteneriat cu ArCub şi prezentat la Galeria Căminul Artei. Grafica ’13 este o întreprindere de talie naţională la care şi-au trimis lucrări artişti din întreaga ţară. Am putea-o considera chiar internaţională pentru că vreo câţiva participanţi îşi au reşedinţa peste hotare (D. Botez la Roma, P. Rădulescu la Paris).

La fel ca în anii trecuţi, pe simeze s-au alăturat artişti vizuali, practicanţi, în mod obişnuit ai altor tehnici decât acelea care le-au cantonat atenţia pentru acest eveniment expoziţional. Aşa că s-au întâlnit opere realizate de pictori, sculptori, artişti decoratori etc., la fel de abili în a se exprima prin acromatisme, în linie şi pată, ca şi atunci când folosesc uleiurile, lutul, fibrele textile sau alte materiale.

Angelica Alexe vede Tandreţea în acorduri de negru şi aur, cu referiri la nuvela omonimă, neterminată, a lui Mateiu Caragiale. Evidente trimiteri livreşti puteau fi observate şi la alţi expozanţi: lucrarea Fără titlu a lui Emilian Mureşan, prin baia de sânge din colţul drept, sus, pare o ilustraţie la „Patima roşie”, piesa lui Mihail Sorbul. Unii fac ilustraţie cu adresă clară, precum Ioachim Nica la volumul de poezii „Scutier