Printre cei care au avut legături cu masoneria s-ar număra matematicianul Grigore Moisil dar și Valeriu Pop, un apropiat al regimului carlist -AA+A

Masonii Bistriței Au fost speculate, de-a lungul timpului, fel de fel de idei cu privire la masonerie. Scriitori cunoscuţi au redactat pagini întregi de ficţiune pornind de la ritualuri masonice la care nu au avut acces, dar încercând de fiecare dată să îşi imagineze ce se petrece în sânul acestei „societăţi“.

Este o lume închisă pentru oamenii care nu ocupă niciun loc în societate, dar stârneşte controverse ori de câte ori subiectul revine în atenţia opiniei publice. Francmasoneria, spun reprezentanţi de la Marea Lojă Naţională din România, a fost o asociţie a zidarilor liberi. În Evul Mediu francez, franc desemna pe cineva scutit de plata oricărei taxe feudale, iar situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali venea din faptul că aceştia erau oamenii care puneau cărămidă peste cărămidă pentru a ridica bisericile şi catedrale de atunci.

„Toate domurile şi catedralele artei gotice europene au fost ridicate de francmasoni“, după cum se specifică pe site-ul Lojei Naţionale. Din secolul al X-lea, timp de şapte sute de ani, aceasta ar fi fost principala îndeletnicire a Francmasoneriei, de unde a primit porecla de „Francmasoneria operativă“, o societate secretă în cadrul căreia se găseau două mari strategii tipice acestui tip de societate: iniţiere ezoterică şi jurământ de păstrare a secretului. De asemenea, cei care făceau parte din comunitate avea parole, semne, o vestimentaţie specială, dar şi un alfabet secret pe care doar ei îl foloseau.

Printre masonii Bistriţei: cel mai strălucit matematician al ţării şi un apropiat al Regelui Carol al II-lea

Deşi Ardealul nu a dus lipsă de masoni, unii dintre ei foarte celebri, unii asumaţi, alţii nu, în Bistriţa-N