Ca si cand distrugerea Apusenilor prin „proiectul Rosia Montana″ nu ar fi fost de ajuns, asasinii economici, interni si externi, ai Romaniei au mai tras cateva gloante in trupul muribund al tarii noastre – ca sa fie siguri ca victima chiar nu mai misca. De data aceasta arma folosita este fracturarea hidraulica. Sursa imagine: bihon.ro

Daca in cazul Rosia Montana au actionat neglijent, nu le-a pasat sa faca pierduta arma crimei si sa stearga amprentele, in afacerea gazelor de sist se lucreaza profesionist, cu pistolari deghizati in negustori de iluzii din Vestul Salbatic. Prin propaganda si tactici psihologice, demne de o veritabila actiune de psy-ops, crima comisa a fost transformata in opusul ei: o operatiune de salvare a Romaniei din ghearele petro-imperialismului rusesc.

Au fost reactivate mai intai mituri si reflexe conditionate menite sa influenteze emotiile si comportamentele populatiei (potential) insurgente. Exista termeni si sintagme care provoaca o reactie colectiva previzibila. In cazul gazelor de sist, sintagma „independenta fata de gazul rusesc“ declanseaza un reflex conditionat de respingere a „dusmanului de la est“. Odata reactivat acest reflex in mentalul romanesc, orice enormitate debitata in legatura cu „independenta fata de gazul rusesc“ va fi acceptata neconditionat de catre publicul larg. Un titlu ca „Miza gazelor de sist: Rusii vor avea pierderi uriase daca Romania devine independenta energetic“ (ziare.com) nu urmareste sa ofere o informatie reala, ci sa starneasca o reactie emotionala. Nu numai ca ne vom castiga independenta fata de gazul rusesc, dar vom produce dusmanului si „pierderi uriase“. Termenii nu au nimic din rigoarea datelor economice, trimit insa subliminal la istoria rezistentei noastre in fata asupritorului bolsevic. Cat pierde Gazprom in eventualitatea unei independente romanesti fata de gazul rusesc ne-o spune, la