În fiecare an, pe 30 noiembrie, credincioșii ortodocși și romano-catolici îl sărbătoresc pe Sfîntul Andrei. Această sărbătoare are o semnificație aparte, Sfîntul Andrei fiind considerat ocrotitorul României.

Sfîntul Andrei este primul apostol care a creștinat meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor. Originar din Betsaida, înainte de a fi apostol al Domnului, Sfîntul Andrei a fost ucenic al Sfîntului Ioan Botezătorul. El s-a hotărît să-l urmeze pe Iisus Hristos și a devenit “cel întîi chemat”, așa cum aflăm din scripturile bisericii. După Învierea lui Iisus, apostolii s-au întîlnit și au tras la sorți unde se vor duce pentru propovăduirea credinței creștine. Ținutul Scytia, adică Dobrogea de astăzi, i-a revenit Sfîntului Andrei. După multe peregrinări, s-a stabilit în Peloponesul grecesc, în orașul Patras, lîngă Corint. Este omorît la ordinul guvernatorului roman Aegeas, pe 30 noiembrie, în anul 60, în timpul Împăratului Nero. Sursele bisericești vorbesc despre faptul că Sfîntul Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X, cu capul în jos, căreia i s-a spus “Crucea Sfîntului Andrei”, și care se regăsește pe steagul Scoției.

Potrivit statisticilor, aproape 600.000 de români numiți Andrei sau Andreea își sărbătoresc, pe 30 noiembrie, onomastica.

Tradiții de Sfîntul Andrei

Pe lîngă tradițiile de natură religioasă, există și tradiții și credințe desprinse din vechile sărbători ale tracilor, romanilor și dacilor. Întîlnim credințe și obiceiuri legate de protecția oamenilor, a animalelor și gospodăriilor. Toate sînt puse sub oblăduirea acestui sfînt. În funcție de zonă, această sărbătoare avea mai multe denumiri: “Sîntandrei”, “Moș Andrei”, “Andrei de Iarnă”, “Undrea” sau “Ziua Lupului”. Este singura sărbătoare de peste an care a dat denumirea populară a unei luni – decembrie, care e numită în popor “Undrea” sau “