Criptologie, literatură, istorie, Internet - cu varianta sa întunecată, Darknet şi un pic de pericol. Sunt ingredientele unei poveşti de succes. Fie ca s-au numit Numele Trandafirului sau Pendulul lui Foucault, Imprimatur sau Codul lui Da Vinci, cărţile „de mistere” a fost best seller în ultimele decenii. Sau secole, dacă ne gândim la misterele lui Eugène Sue.
Nici producătorii de jocuri de calculator nu au pierdut timpul: de la „Indiana Jones” şi „Syberia” până la „Deus Ex” sau „The Longest Journey”, enigmele au constituit „motorul” unor producţii de mare succes.
Ce se întâmplă însă cânt te trezeşti într-o astfel de situaţie în viaţa reală? The Telegraph a publicat, săptămâna aceasta, povestea unui programator suedez ce a încercat, în ultimii doi ani, să rezolve enigmele pregătite de o organizaţie despre care nu se ştie încă nimic: Cicada 3301.
În urmă cu un an, Joel Eriksson, un programator din Uppsala (Suedia) a găsit pe un forum un mesaj cu font alb pe fundal negru care spunea: “Salut. Căutăm indivizi ultra-inteligenţi. Pentru a-i găsi am conceput un test. În această imagine este ascuns un mesaj. Descoperă-l şi îţi vom arăta cum să ne găseşti. Aşteptăm să-i întâlnim pe puţinii dintre voi care vor rezolva acest test. Succes!” Mesajul era semnat “3301”.
Eriksson, un criptograf priceput, şi-a dat seama că acel test era conceput prin stenografie digitală, procedeu prin care se ascund informaţii secrete în fişiere digitale, de obicei în imagini, relatează The Telegraph. „Persoana care formulează codul – de exemplu pentru ajustarea culorii fiecărui al 100-lea pixel astfel încât să corespundă unei litere din alfabet – poate obţine o imagine complet diferită faţă de cea observată la prima vedere”.
„Tehnica aceasta e asociată cu practicile ilegale şi este folosită, de exemplu, pentru mascarea pornografiei infantile. În 2002 se z
