Pentru că politicienii ne spun doar ceea ce vor ei să auzim şi, de regulă, numai tâmpenii, ne-am gândit să le dăm şansa să abuzeze nu doar de banii, ci şi de imaginaţia noastră, prin intermediul căreia pot spune fără frică ceea ce gândesc, cum ar veni, ca la spovedanie.

Eu recunosc că am sărbătorit puţin de ziua mea, pe 26 noiembrie, dar cheful mare îl fac weekendul ăsta. Fiind ploieştean, îmi vine să vă salut precum Cristi Minculescu, la concertele Iris, ″Bună seara, prieteni!″, dar am să mă abţin, ca să par un pic mai serios. Ştiu că toată lumea se întreabă cum ajunge unul sau altul ministru în ţara asta, iar unii dintre colegi au răspuns după cum a fost cazul. În ce mă priveşte, lucrurile sunt chiar simple, cred eu, dat fiind că am fost coleg de facultate cu Victor. Ponta, cu primul-ministru, carevasăzică. Şi, vă las să ghiciţi care după cine a copiat la examene. Ha, ha, ha! Mă scuzaţi. Legat de lucrurile serioase, cum ar trebui să fie justiţia, rolul meu e să fac o figură frumoasă în faţa Comisiei Europene, ca trăsnaia aia a lor numită MCV să dea, în sfârşit, cu floricele şi inimioare şi toată lumea să fie mulţumită. Vă daţi seama că nici vorbă de reforma justiţiei şi luptă anticorupţie. Aici, aplicăm strategia lui Băsescu: chemăm televiziunile, punem la treabă nişte mascaţi, aruncăm vreo doi şmecheri în puşcărie aşa, la mişto, populaţia e în orgasm. La fel şi europenii, că şi ei sunt oameni.

Pentru că politicienii ne spun doar ceea ce vor ei să auzim şi, de regulă, numai tâmpenii, ne-am gândit să le dăm şansa să abuzeze nu doar de banii, ci şi de imaginaţia noastră, prin intermediul căreia pot spune fără frică ceea ce gândesc, cum ar veni, ca la spovedanie.

Eu recunosc că am sărbătorit puţin de ziua mea, pe 26 noiembrie, dar cheful mare îl fac weekendul ăsta. Fiind ploieştean, îmi vine să vă salut precum Cristi Minculescu, la concertele