Mâncarea grasă nu dăunează sănătății, este de părere Mark Hyman, medic nutriționist, care invocă în sprijinul afirmației sale mai multe studii. Adevăratul vinovat pentru kilogramele în plus și bolile cardiovasculare ar fi zahărul și nu grăsimea, relatează vineri huffingtonpost.fr.
Într-un studiu apărut în 2010 în American Journal of Clinical Nutrition se arăta deja că nu există o legătură cauzală între bolile inimii și consumul de grăsimi saturate. Un articol publicat în luna octombrie în British Medical Journal afirma că grăsimile saturate au fost incriminate din anii '70, când un studiu a stabilit o corelație între consumul de grăsimi și rata bolilor cardiovasculare. 'Corelația nu înseamnă cauzalitate', spune Aseem Malhotra, cardiolog la Spitalul Universitar Croydon din Londra.
Niciun studiu recent nu a putut dovedi că există o legătură între grăsimile saturate și bolile cardiace. S-a demonstrat chiar că grăsimea are un efect protector. Într-unul din primele studii despre obezitate, apărut în 1956 în The Lancet, se comparau trei grupuri de voluntari supuși unor regimuri diferite. Unul a consumat 90% materii grase, altul 90% proteine, iar ultimul 90% glucide. În pofida tuturor așteptărilor, cea mai mare pierdere în greutate s-a înregistrat în grupul care a consumat grăsimi.
Doctorul Malhotra mai spune că adoptarea unui regim mediteranean după o criză cardiacă ar fi de trei ori mai eficient decât consumul de medicamente.
Profesorul David Haslam, președintele Forumului național britanic împotriva obezității, este de părere că actualele studii dovedesc că glucidele rafinate și îndeosebi zahărul sunt responsabile de acumularea de grăsime în sânge.
Alți cercetători au stabilit că, deși este adevărat că micșorarea consumului de grăsimi saturate poate duce la scăderea colesterolului, este vorba de fapt despre colesterolul 'bun', care nu
