- Social - nr. 234 / 29 Noiembrie, 2013 Am crescut intr-un hotar intre dealuri, avand pe coame Padurea Alunisului si Padurea Oasului. La inceputul toamnei, treceau peste noi, spre Sud, in zboruri ale tacerii, stoluri dupa stoluri de randunele, lasand goluri in sufletele noastre de copii, obisnuiti sa le vedem cu cata "alergatura” isi hraneau, in timpul verii, cele doua randuri de pui. Cand timpul era frumos, nu le vedeai decat intrand si iesind din grajduri, unde erau asteptate de pui cu ciocurile deschise. Cand veneau zile cu ploi, in care insectele se puneau si ele la adapost, randunelele isi gaseau hrana printre turmele de oi si printre vitele aflate la pascut, care starneau insectele adapostite prin iarba. Acestea cadeau in pliscurile larg deschise ale randunelelor. Toamna, dupa trecerea stolurilor de randunele, urmau cardurile de gaste, dispuse in forma de triunghi sau in coloane cate una, ca, din cand in cand, sa-si destrame formatiile si sa si le refaca dupa cateva clipe… Le vedeam ziua si le auzeam noaptea, chiar daca era intuneric bezna. Astazi, reintors pe plaiurile natale, la sfarsitul verii si in primele zile de toamna, degeaba am mai ridicat ochii spre cer, in zilele senine, ca nici eu, dar nici altii n-am mai vazut stoluri de randunele si nici carduri de gaste, de parca ar fi intrat in pamant. Campia a ramas pustie si de animalele salbatice, cu care eram obisnuiti si pe care le ocroteam, iar pe cele care aduceau pagube gospodariilor le alungam cu cainii. VASILE CRISTUREANU - Social - nr. 234 / 29 Noiembrie, 2013 Am crescut intr-un hotar intre dealuri, avand pe coame Padurea Alunisului si Padurea Oasului. La inceputul toamnei, treceau peste noi, spre Sud, in zboruri ale tacerii, stoluri dupa stoluri de randunele, lasand goluri in sufletele noastre de copii, obisnuiti sa le vedem cu cata "alergatura” isi hraneau, in timpul verii, cele doua randuri de p