România va fi ocolită de criză”, „România are aşi în mânecă în lupta cu criza”, „stăm mai bine decât economiile dezvoltate, care vor fi mai afectate de recesiune”, “am scăzut în primul trimestru din 2009, dar mai puţin decât Germania”, „vom reveni puternic pe creştere din 2011, la rate de plus 5%”. Aşa se scria în 2009-2010 despre perioada economică dificilă cu care ne confruntam, la o căutare pe Google. O analiza semnata de Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România.

Tot cu ajutorul Google, putem vedea cum a evoluat în timp nivelul de interes pentru criza economică şi pentru recesiune în România. Valorile din graficele de mai jos reprezintă interesul de căutare relativ la cel mai înalt punct din grafic. Vedem cum subiectul crizei a atins cel mai mare nivel de interes în noiembrie 2008 – ianuarie 2009, când se vorbea despre previziunile pentru anul următor şi despre ce se întâmpla în economiile dezvoltate. La o căutare după “criză economică România” însă, vârful de interes a fost de abia în mai 2010, când noi ieşisem deja din recesiune. Conform datelor Eurostat, economia României a scăzut în fiecare trimestru începând cu trimestrul al patrulea 2008, până în primul trimestru al anului 2010, exceptând T3 2009, când s-a înregistrat o creştere de 0,1%.

La noi, recesiunea s-a declarat oficial în iunie 2009, moment care coincide şi cu maximul de interes pentru subiect în căutările Google. Deşi este o diferenţă conceptuală semnificativă între criză şi recesiune, în România s-a vorbit tot timpul mai ales despre criză.

Mult timp după ce a început să fie resimţită local criza financiară, urmată de recesiunea debutată în Statele Unite încă din 2007, la noi se evita etichetarea fenomenului cu sintagma “recesiune economică”. Se vorbea despre criză financiară sau economică, dar nu despre recesiune. O explicaţie ar putea fi că recesiunea debut