Academicienii Mihai Cimpoi şi Vasile Tǎrâţeanu, despre evenimentele de la Vilnius.
O lume întreagǎ a aşteptat cu emoţie Summitul de la Vilnius (Lituania), la care urmau sǎ fie parafate, de cǎtre Republica Moldova şi Georgia, Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeanǎ. La aceeaşi reuniune, ar fi trebuit sǎ atingǎ o fazǎ superioarǎ, în relaţia cu UE, Ucraina, prin semnarea aceloraşi douǎ documente. Aşa cum s-a prefigurat cu câteva zile în urmǎ, Kievul nu a mai fǎcut acest pas. Pentru populaţia româneascǎ din Ucraina (ca, de altfel, şi pentru o bunǎ parte a populaţiei ucrainene), amânarea apropierii de Uniunea Europeanǎ a constituit o mare dezamǎgire. Cu un ochi înlǎcrimat, românii de la Cernǎuţi au totuşi puterea sǎ se bucure pentru succesul diplomaţiei de la Chişinǎu.
Vineri, 29 noiembrie, la puţine minute dupǎ ce s-a consumat evenimentul crucial de la Vilnius, la tribuna Congresului Spiritualitǎţii Româneşti (organizat de Liga Culturalǎ pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni) au urcat, pe rând, doi dintre liderii intelectualitǎţii româneşti din fostele provincii istorice Basarabia şi Bucovina de nord, academicienii Mihai Cimpoi (Chişinǎu) şi Vasile Tǎrâţeanu (Cernǎuţi). Discursurile lor au fost încǎrcate de patos şi de adevǎruri istorice.
Acad. Mihai Cimpoi: “Suntem europeni şi punctum!”
“Vestea cea bunǎ. S-a produs la ora 10, ora României. Parafarea, la Summitul de la Vilnius. Este un eveniment istoric, este un ceas binecuvântat de Dumnezeu, încât putem spune, ca şi Eugen Ionescu, în 1989, cǎ Dumnezeu este român, în aceste clipe. Semnificaţia acestui fapt sporeşte în lumina celor 95 de ani de la Marea Unire, care a constituit România Mare. Constantin Stere - facem un arc voltaic de la 1918 pânǎ la 2013 -, unul dintre arhitecţii unirii Basarabiei cu România,considera Europa ca un model de bunǎ rânduialǎ şi
