- Cultural - nr. 234 / 29 Noiembrie, 2013 La implinirea, la 1 Decembrie, a 95 de ani de cand s-a infaptuit Unirea si s-a nascut Romania Mare, multi oameni – care au contribuit la acest act – au ramas anonimi. Multi au "intrat” ca niste pietre in coloana pe care se sprijina Romania. Toti sunt eroi. Printre ei, doua femei, Regina Maria a Romaniei si deputat Elena Alistar. Prima, o venetica. A sosit nu cu prea mare convingere, in acest colt de Europa, ca sotie a Principelui mostenitor Ferdinand. A sfarsit prin a se indragosti iremediabil de poporul roman si de Romania. Elena Alistar, o romanca din Basarabia. Singura femeie din Sfatul Tarii, care a strigat in fata tuturor barbatilor politici si nu numai, in fata adversarilor: "Acum, ori niciodata, noi trebuie sa ne unim…!” Sunt eroine. Poate fara curajul si insistenta celei dintai, Unirea nu s-ar fi infaptuit. Asa cum, poate, nici fara sacrificiile, demnitatea si iubirea pentru Romania a Elenei Alistar, Basarabia nu ar fi imbrati sat patria-mama. Cine a fost Elena Alistar Romanescu? Fiica Elisavetei si a preotului Vasile Balan, s-a nascut in satul Vaisal, in 1873, in judetul Izmail, din Ucraina. A fost invatatoare in mai multe sate, apoi, in urma studiilor de la Iasi, unde a fost bursiera, a devenit medic. Dupa Unire este numita directoare a Scolii Eparhiale de Fete din Chisinau. Apoi, nenorocul romanilor, cedarea Basarabiei, invazia comunistilor ii schimba drumul victorios intr-un drum al exilului. Se refugiaza peste Prut, stabilindu-se mai intai la Iasi, ulterior a locuit in comuna Pucioasa (judetul Dambovita), unde s-a stins din viata, in 1955. Elena Alistar isi doarme somnul de veci in cimitirul Bellu din Bucuresti, acolo unde a fost reinhumata in cavoul familie Isanos. Astazi, o strada din Chisinau poarta numele Elenei Alistar. GHEORGHE GIURGIU - Cultural - nr. 234 / 29 Noiembrie, 2013 La implinirea, la 1 Decembr