Astăzi este vorba de imigranţii români din Marea Britanie, acum 24 de ani era vorba de minerii care făceau legea în Piaţa Universităţii. Imaginea României din presa internaţională, din perioada post-decembristă, este împresurată cu stigmate care ne recomandă de fiecare dată când ieşim din ţară. adevarul.ro vă propune o trecere în revistă a principalelor stigmate care au marcat România, precum şi posibile explicaţii ale fenomenului în ansamblu.
„Un criminal român care a fost deportat din Marea Britanie în urmă cu opt ani s-a întors şi a violat o femeie într-o staţie de autobuz“, scria, săptămâna aceasta, publicaţia Daily Mail Online. Tot în urmă cu câteva zile, în cadrul unei emisiuni a postului de televiziune BBC, Ministrul britanic al Educaţiei, Micheal Gove, declara că imigranţilor români şi bulgari nu ar trebui să li se permită să „profite“ de „generosul“ sistem de beneficii al Marii Britanii.
Sună cunoscut. Sute de asemenea ştiri au umplut paginile, fizice şi virtuale, ale publicaţiilor străine în ultimii 24 de ani. Că a fost vorba despre furturi, violuri, crime, copii din orfelinate, politicieni plagiatori, maidanezi, mineriade, carne de cal, corupţie, nunţi de ţigani, clonări de carduri, furt de tablouri, vandalizări, trai mizerabil sau democraţie defectă, imaginea României post-decembriste a prins contur în presa internaţională drept o ţară delimitată de stigmate.
Sunt păcatele României, aşa cum le descriu jurnaliştii străini, reale? Când a început această tendinţă de stigmatizare şi care este explicaţia? Care sunt principalele stereotipuri care definesc România? Există vreo speranţă să scăpăm de imaginea pătată? adevarul.ro vă propune o trecere în revistă a principalelor stigmate care au marcat România în opinia publică internaţională, precum şi posibile explicaţii ale fenomenului în ansamblu.
La început au fost minerii
Momentele
