Oltchim este unul dintre exemplele in care se incearca supravietuirea, a declarat ieri Gheorghe Piperea de la Piperea si Asociatii.
„Sunt peste 35.000 de societati in insolventa in care lucreaza peste 200.000 salariati. La Oltchim inca mai lucreaza 2.300 de salariati.
In anii care au urmat dupa instalarea deplina a crizei, bancile s-au implicat in restructurarea intreprinderilor. Problema majora cu aceste restructurari este ca sunt pe termen scurt. O restrucutare de succes nu inseamna numai o reesalonare, ci sa vezi intreprinderea in dimensiunea sa economica si sociala.
In 2012 – 2013 bancile au incercat sa ajute companiile aflate in restructurare, dar conditiile pe care le-au pus au facut sa nu existe capacitatea de a evita insolventa.
Exista in Romania peste 35.000 societati in insolventa. Nu trebuie sa ne speriem de aceasta statistica, care spune ca peste 96% din aceste societati sunt in faliment. In realitate, celelalte 4% inseamna mai multe sanse de restructurare. Refinantarea trebuie sa se faca cu acordul tuturor participantilor la procedura.
In noul Cod al insolventei, pentru cei care sunt de acord sa finanteze o societate aflata in insolventa se va crea un fel de superprivilegiu, ceea ce inseamna ca poti avea o siguranta mai mare ca ti se plateste creanta.
Problema majora, in practica, este ca insolventa este un stigmat care determina bancile sa refuze creditarea. Exista si problema de reglementare pe care am resimtit-o la Oltchim.
Daca esti banca, orice credit nou este considerat pierdere si te obliga sa creezi provizioane la fel de mari ca si pentru pierderea deja suferita.
Exista intentia de a rezolva aceasta problema in Noul Cod al Insolventei.
Din pacate, problema refinantarii se pune doar la firmele mari, nu si la IMM. E adevarat ca aici sunt cele mai multe neplaceri. Aceste falimente regizate sunt ins