Aproximativ 8.000 de locuitori plecau din judeţul Sibiu, cu 95 de ani în urmă, pentru a lua parte la sărbătoarea Marii Uniri.

Imagini inedite cu sibienii prezenţi la defilarea de 1 Decembrie, păstrate în Arhivele Naţionale de la Sibiu, sunt expuse în premieră într-o expoziţie la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu.

”La Sibiu s-a înfiinţat Asociaţiunea Astra, aici a fost sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, aici a fost scris memorandumul care apoi a fost trimis curţii de la Viena, aici a fost sediul Partidului Naţional Român şi ca atare Sibiul a fost conştientizat şi apreciat ca centrul politic şi administrativ care poate să ducă mai departe activitatea de unire reală a Transilvaniei cu ţara. Acest lucru l-a făcut Consiliul Dirigent care a avut sediul aici, la Sibiu”, a spus, la vernisaj, Alexiu Tatu, directorul Direcţiei Judeţene Sibiu a Arhivelor Naţionale

8.000 de sibieni la Marea Unire

Potrivit sursei citate, după aprecierile istoricilor, în ziua de 30 noiembrie au plecat cu căruţele sau chiar pe jos 8.000 de locuitori ai judeţului Sibiu, ”ca să spună acolo, răspicat, că vor să se unească cu ţara. Erau ţărani, învăţători, preoţi, oameni obişnuiţi care au simţit gustul evenimentelor şi care au vrut să fie de faţă la acest moment”.

De altfel, într-unul din documentele prezentate în expoziţie, cel de adeziune a populaţiei din Sibiu la hotărârea de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România se menţionează următoarele:

”Obştea poporului roman din comuna Sibiu, din îndemn propriu şi fără nicio silă sau ademenire din vreo parte, dă la ivaelă dorinţa fierbinte ce însufleţeşte inima fiecărui roman şi declară că voinţa sa nestrămutată este:

Voim să fim alăturaţi, împreună cu teritoriile româneşti din Ardeal, Banat, Ungaria şi Maram