Fiicei mele, Romina Andreea, născută de Sfântul Andrei, la zi de mare sărbătoare creștină, unicei mele iubiri, care nu va pieri atâta timp cât spiritul meu va exista, chiar și după înălțarea la cele veșnice…

Din toată inima, cu tot dragul, pentru acum și pentru totdeauna, îți transmit dragostea mea, cele mai calde urări de sănătate, de sarcină și naștere ușoară; să te bucuri din tot sufletul de copilul tău așa cum ne-am bucurat și noi de tine, așa cum ne bucurăm și acum, că tu exiști pentru noi, eu, și mama ta…

În inima ta, trebuie să existe un colț sacru, acolo unde își vor găsi locul, în primul rând, mama și tatăl tău, chiar dacă ei te-or fi supărat cândva. Lucrurile și faptele urâte trebuie să piară, trebuie uitate, lăsând locul purității, iubirii, adevărului, neuitării…

Pe lângă rugăciunea zilnică pe care o dedicăm întru mulțimire bunului Dumnezeu, să ne aducem aminte cu toții, de una dintre cele mai înțelepte vorbe rostite de unul dintre cei mai mari și mai profunzi gânditori creștini ai tuturor timpurilor, Petre Țuțea:

,,Să te autodisprețuiești zilnic, pentru ca în golul lăsat în tine, să poată intra Dumnezeu… Așa trăiesc eu, așa trebuie să trăim cu toții…”

Cu toată dragostea, din partea noastră, a celor ce-ți sunt cei mai dragi ție…

Cu toată dragostea tuturor celor care poartă numele de Andrei sau Andreea, tuturor cititorilor și oamenilor cu credință de mai bine, de trăire, de iubire…

P.S. Să faceți la fel cu toții, indiferent de moment, de conjunctură sau posibilități: să vă arătați iubirea și statornicia întru cele bune și pentru cele bune, să nu-i uitați nicicând pe părinții și copiii voștri, să-i faceți fericiți pe toți cei apropiați vouă, să nu-i uitați pe cei care vreodată, v-au întins o mână de ajutor…

Să fiți iubiți, și să iubiți…

Romulus Dan Busnea

Fiicei mele, Ro