Pentru soţii Constantin şi Seliana Davidescu, din Bărăgan, prima conflagraţie mondială a însemnat sfârşitul unei frumoase poveşti de dragoste. Trimis să lupte pe frontul de est, în Moldova, tînărul soldat Davidescu a rămas fără jumătatea sa în momentul predării armelor şi întoarcerii acasă.
Dezastrul de la Slobozia
Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Ialomiţa păstrează vii aceste memorii ale istoriei nescrise. O serie de documente ce datează din vremea Primului Război Mondial, oferă date cu privire la urmările tulburătoare ale marii conflagraţii în Bărăgan. Slobozia, considerată încă de pe atunci reşedinţă a regiunii, a fost cea mai afectată comunitate.
În anul 1919, Ministerul de Interne de la acea vreme înaintează Primăriei Slobozia un chestionar prin care trebuiau reprezentaţii autorităţilor locale trebuiau să prezinte pagubele pe care Primul Război Mondial le-a provocat în actuala reşedinţă a judeţului Ialomiţa, „comuna urbană Slobozia“ în acele timpuri.
Răspunsul aleşilor locali cuprindea „stricăciuni majore“.
În cea mai mare parte, pagubele au fost provocate de soldaţii germani, întrucât şi Bărăganul, alături de Bucureşti, s-a aflat în acea perioadă sub ocupaţia nemţilor. Un sfert din oraş a pierit sub asediul bombardierelor germane, la fel şi gara. Primarul oraşului din vremea respectivă, menţionat de documente în persoana lui Grigore Vlase, a fost de asemenea arestat şi torturat de către soldaţii germani.
Timp de 22 de luni cât a durat ocupaţia germană în Bărăgan, soldaţii nemţi au prădat totul în cale lor. Potrvitit documentului emis de Primăria Slobozia din 1919, au fost luate cu forţa de la populaţie un număr de 550 de vite, 450 de cai şi 800 de oi şi viţei. De asemenea, germanii au furat clopotele tuturor bisericilor din oraş şi au ocupat spitaul.
Furia germană s-a r