Specialiştii Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române“, filiala Cluj, au început demersurile pentru includerea jocului fecioresc din Transilvania în patrimoniul UNESCO.

Unul dintre cele mai reprezentative dansuri tradiţionale cu care se mândreşte România, jocul fecioresc, este foarte aproape de a se regăsi pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Cercetătorii Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române“, filiala Cluj, au început deja o serie de documentări ample pe baza cărora jocul fecioresc din Ardeal să poată fi inclus în patrimoniul UNESCO.

Astfel, pentru a găsi cele mai interesante şi mai reprezentative jocuri fecioreşti, specialiştii institutului au

luat la pas, de la începutul anului, peste 40 de localităţi din toată Transilvania. Printre cele mai cunoscute astfel de dansuri care se întâlnesc în Ardeal sunt: Băiţa, Bărbuncul şi Rara.

BĂRBUNCUL DIN ŞIEUŢ, MOŞTENIRE DIN GENERAŢII

Cercetătorul ştiinţific Zamfir Dejeu, membru în Comisia Naţională de Salvare a Patrimoniului Cultural Naţional Imaterial, a adunat în ultimii ani zeci de filmări, documente şi fotografii despre dansurile fecioreşti din Transilvania, pentru ca acestea să primească recunoaşterea internaţională meritată. Zamfir Dejeu speră ca anul viitor jocul fecioresc să se regăsească pe lista UNESCO.

Printre localităţile unde a fost documentat jocul fecioresc s-a numărat şi comuna bistriţeană Şieuţ, unde şi sătenii, nu doar ansamblurile folclorice, duc mai departe tradiţia Bărbuncului. Specialiştii de la Cluj au ajuns aici la începutul lunii noiembrie.

„La noi încă se mai joacă Bărbuncul, ce-i drept doar pe la sărbători, nunţi sau alte ocazii mai speciale. Eu îl ştiu de la tatăl meu, care îl ştie de la tatăl lui şi aşa mai departe. A circulat din generaţie în generaţie. Şi fiul meu, în vâ